În loc de

„Teologie, ortodoxie, duhovnicie, multă neputinţă, durere, suferinţă, credinţă, înviere, pocăinţă, nădejde, dragoste, căutarea smereniei, schimbarea minţii, lucrarea inimii, lupta la limita deznădejdii cu balaurul egoismului, adică crucea noastră continuă. Toate acestea fac viaţa celui care caută a ajunge să trăiască viaţa Lui Hristos… Dar dacă ajungi ca Hristos să trăiască în tine… cum mai poţi vorbi…”

vom pune ceva mai potrivit, fiind de la Sfântul Maxim Mărturisitorul. Ceva, fără de care nu are sens nici un strop, din tot studiul nostru, din această Facultate a Sfinților:

„și așa de mult a fost răpit omul prin minte de Dumnezeu spre cunoaștere, pe cât de mult omul a făcut arătat pe Dumnezeu, Cel prin fire nevăzut, prin virtuți”

Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, II, 13, paragraful 1 (Cum și câte sunt mișcările sufletului), PSB 80, Ed. IBM al BOR, Buc., 1983, p. 112.